E sambata dimineata. Sotia se va interna luni. Operatie pe coloana. Imobilizare la pat pe termen lung. Va trebui sa am grija de ceilati pui. Puii de om. Am in agenda numarul de telefon al vanzatorului de pesti care mi-a zis sa-l apelez cand va "sosi timpul". E timpul. Sun. Ofera 1.2 lei pe bucata. Accept fara discutii. Ma roaga sa ma grabesc, sa aiba timp sa mai si vanda din ei. Credeam ca puii de betta se cresc, nu se vand. Ii pescuiesc in forta. Ultimul scos din bazin e puiul minuscul, dupa indelungi cautari. E o adevarata minune ca a supravietuit, incape in gura unui frate mai mare lejer. Arunc ciorpacul in acvariu si le fac o ultima poza. Habar n-am cati sunt.
Bag recipientul de transport intr-o punga neagra. Sa stea linistiti. Comand un taxi. La fiecare trecere peste sinele de tramvai sau hartoape, imi sare apa in poala. Soferul e nemultumit, ii ud scaunul. Grija mea e ca puii sa nu sara o data cu apa. Transpir. In sfarsit, am ajuns la piata Obor. La piata, ca la piata, nu ma astept la nimic bun. Asadar inainte sa ma duc la vanzatorul cu care m-am inteles telefonic, trec pe la celalat vanzator de pesti din Obor. Ii arat puii si ii spun ca urmeaza sa-i predau vecinului. E frustrat, ma intreaba de ce nu am vorbit si cu el, ca s-a oferit. Nu-mi aduc aminte sa fi facut asta. Ii zic sa faca un pret. -Marfa ta, pretul tau. Asa e corect. -3 lei bucata. -Eu dau adultii cu 5 lei. Asa e, dar tu dai femelele, eu am si masculi. Imi oferta 1 leu pe bucata. Adevarul e ca pestii sunt ieftini. Nu-i vorba de bani, am dat mai mult pe mancare, fara sa mai calculez timpul meu. Dar, ca principiu, vreau sa-i vand celui care ofera mai mult. Daca plateste mai mult, sansele sunt sa aiba mai multa grija de ei. 1.2lei > 1 leu. Ii zic ca poate data viitoare, daca va fi. M-am inteles cu altcineva, ii vand lui. Pare ca regreta sincer. Plec.
No comments:
Post a Comment