Sub cuib.
Pana dimineata, nimic. Deoarece trebuie sa plec la munca, prefer sa pun femela la loc in nascatoare, e spre binele ei. Cand ma intorceam spre casa, suna telefonul si fii-mea imi spune ca femela a sarit la mascul si acesta o copleseste cu dragostea lui de betta de-i sar fulgii. Ii spun ca ajung in zece minute acasa si ca oricum vroiam sa o eliberez, deci SA O LASE UNDE E. Acasa, supoare: femela e in nascatoare, superexcitata. In urma unui consiliu fulger de familie au pescuit-o si au priponit-o. Uimitor, in ciuda vanzolelii, cuibul rezista. E fiarta, o eliberez. In aproximativ doua minute are loc prima imbratisare.
In fine, curg primele oua. Masculul le prinde din zbor. Unele ajung pe fundul bazinului si sunt ignorate. Repeat. Mascului planteaza cateva oua in cuib, stocul de pe fundul bazinului devine tot mai consistent. Se activeaza femela. O urmaresc cu respiratia taiata cum se apropie de icrele cazute sub cuib. Le culege tacticoasa, unul cate unul, pana la ultimul. DU-TE CU ELE LA CUIB! Inoata cu ele la suprafata. Ia o gura de aer. Ignora cuibul. Cu aripioarele stranse si capul plecat se duce spre mascul. Bummer! Toata baza sta in mascul, femela prefera sa combine sexul cu o cina romantica. Foiala. Imbratisare. Icre. Masculul nu are notiunea de fund al bazinului. Pur si simpl e orb la icrele care nu sunt in miscare. Femela deja stie traseul. Nu se intoarce sub cuib pana nu face curat sub el. Urmaresc cu atentie mascului. Are cateva icre in gura. Ia o gura de aer, mosmondeste sub cuib. Ceva e in neregula. Nu pare a pune icrele in cuib. In minte imi incolteste banuiala ca nemernicul le scapa pe gat. Urmatorul transport imi intareste convingerea. Oh, dear. Femela e un adevarat aspirator. Dupa o vreme masculul declara sfarsitul festivitatilor festinului. Capturez femela infipta in plante si las masculul sa pazeasca plin de importanta cuibul gol. Mutata in noul acvariu femela mai scapa doua jerbe de icre. Bineinteles, le mananca. :)
No comments:
Post a Comment