Greu de hranit, greu de igienizat

Au trecut cateva zile de cand au parasit puii cuibul. Am devenit expert in servirea lor cu hrana lichida. Le dau picaturile cu ricoseu, scurgandu-le pe peretii bazinului, ca a se prelinga pe suprafata apei inainte ca, inevitabil, sa se scufunde. Le dau infuzorii. Le dau si ou bine fiert. Frec usor degetul pe galbenus si il clatesc in apa, pe unde vad pui, sperand ca acestia mananca. Nu vad exact ce baga in ei, dar faptul ca nu au disparut, cel putin nu au disparut toti, imi spune ca sunt pe calea cea buna. Ca rezultat al hranirilor dese cu tot felul de scarbosenii, apa se cam impute. Desi au doar cateva zile de cand au iesit din ou, decid sa le improspatez putin apa, in ciuda sfaturilor citite pe internet, care converg spre ideea de a nu schimba apa sau completa coloana de apa (scazuta in vederea reproducerii) pana cand puii nu implinesc varsta de doua saptamani. Cotrobaiesc prin casa si revin cu un lighenas alb. Ma gandesc ca daca sifonez pui, albul ma va ajuta sa-i vad in lighean si sa-i recuperez. Deschid capacul si inspir aerul cu miros de balta statuta. Sifonez satisfacut borhotul de pe fundul bazinului. Cand lighenasul se umple, ma felicit pentru faptul ca nu am aspirat nici un pui. Inainte sa arunc apa, ma decid sa inspectez cu o lampa de birou continutul ligheanului. Bineinteles, printre resturile de plante si alte mizerii sunt si cativa pui minusculi. Iarasi cotrobaiesc prin casa. Intr-un final, aleg o lingurita din recipientul de lapte praf al fetei mai mici, din cele folosite pentru portionat. Dupa cateva minute de balaceala, puii sunt recuperati, unul cate unul, si returnati la fratii lor. Aceasta activitate provoaca chiuieli fetelor mele. Activitatea li se pare distractiva. Cea mai mare ma roaga sa o las sa se distreze cu ligurita si puii. O refuz. O fac utila la detectarea puilor. Agit mizeriile din lighean, care intre timp s-au depus la fund. Sub mizerii se ascundeau alti pui. Redeschid sezonul de vanatoare la lingurita. Dupa multiple verificari facute cu ochi de melc, arunc apa. Iar sifonez, iar lingurita. Completez apa din acvariu cu apa lasata la decorinat pe calorifer, ca sa aiba cam aceeasi temperatura cea din bazin. Incetisor, sa nu-i disturb prea mult. Odata atins nivelul de dinaintea operatiunii, decid sa mai adaug apa dintr-un pet de 5 litri, sa cresc coloana de apa. Mai mult volum de apa inseamna mai putina concentratie de mizerie in descompunere. De acum incolo voi face schimburi zilnice de apa. Abia astept sa vad bazinul umplut complet.