105

Fac calea intoarsa la celalat vanzator. -Ai zis 1 leu, sunt cam 100. -Ii numaram. Apare de undeva un argat. Primeste instructiunile. -Ia o galeata si numara-i. Bucata 1 leu. Sluga se pune pe ei. Observ ca incearca un fel de triere. Banuiesc la ce trebuie sa ma astept. Intr-un final pescuieste 80 de betta si se opreste. Pe peretele galetii observ un pui de peste. Am mintea tulburata. De unde a aparut? Era pe galeata? Uite ce mic e asta, imi zice el. -Il dam la canal, adauga, in timp ce ii da o jerba de apa care-l scurge si pe el in galeata, la fratii lui.

In recipientul de transport mai sunt cativa. -Astia sunt prea mici! Isi cheama stapanul. - 1 leu la 2 bucati? Accept. Recolteaza si numara 24. A lasat unul la urma. E Praslea, minusculul. Vrea sa mi-l dea inapoi. -Fii serios, e gratis, pune-l cu niste pui de gupi si creste el. Il pescuieste. 105 pui de betta isi schimba proprietarul pentru 92 de lei. Bag banii in buzunarul ud fleasca. Regret. Trebuia sa-l fi luat pe Praslea inapoi sa-l cresc eu.

Adio pui! Sper sa va gasiti stapani buni.

Ca la piata

Ajung. E ca la piata, (re)negocierea presupune strambat din nas la marfa. -In poze pareau mai maricei, ai si mici. "Marfa" e vie, ma repliez. -Normal, asa e cu puii de betta. -Pe aia mai bine in iei inapoi sa ii cresti. Daca ii iau inapoi, n-am rezolvat nimic. -Fa-mi un pret asa cum sunt. -50 de bani bucata. -Nu, mersi. Ii iau si plec.

La Obor, birjar!

E sambata dimineata. Sotia se va interna luni. Operatie pe coloana. Imobilizare la pat pe termen lung. Va trebui sa am grija de ceilati pui. Puii de om. Am in agenda numarul de telefon al vanzatorului de pesti care mi-a zis sa-l apelez cand va "sosi timpul". E timpul. Sun. Ofera 1.2 lei pe bucata. Accept fara discutii. Ma roaga sa ma grabesc, sa aiba timp sa mai si vanda din ei. Credeam ca puii de betta se cresc, nu se vand. Ii pescuiesc in forta. Ultimul scos din bazin e puiul minuscul, dupa indelungi cautari. E o adevarata minune ca a supravietuit, incape in gura unui frate mai mare lejer. Arunc ciorpacul in acvariu si le fac o ultima poza. Habar n-am cati sunt.

Bag recipientul de transport intr-o punga neagra. Sa stea linistiti. Comand un taxi. La fiecare trecere peste sinele de tramvai sau hartoape, imi sare apa in poala. Soferul e nemultumit, ii ud scaunul. Grija mea e ca puii sa nu sara o data cu apa. Transpir. In sfarsit, am ajuns la piata Obor. La piata, ca la piata, nu ma astept la nimic bun. Asadar inainte sa ma duc la vanzatorul cu care m-am inteles telefonic, trec pe la celalat vanzator de pesti din Obor. Ii arat puii si ii spun ca urmeaza sa-i predau vecinului. E frustrat, ma intreaba de ce nu am vorbit si cu el, ca s-a oferit. Nu-mi aduc aminte sa fi facut asta. Ii zic sa faca un pret. -Marfa ta, pretul tau. Asa e corect. -3 lei bucata. -Eu dau adultii cu 5 lei. Asa e, dar tu dai femelele, eu am si masculi. Imi oferta 1 leu pe bucata. Adevarul e ca pestii sunt ieftini. Nu-i vorba de bani, am dat mai mult pe mancare, fara sa mai calculez timpul meu. Dar, ca principiu, vreau sa-i vand celui care ofera mai mult. Daca plateste mai mult, sansele sunt sa aiba mai multa grija de ei. 1.2lei  > 1 leu. Ii zic ca poate data viitoare, daca va fi. M-am inteles cu altcineva, ii vand lui. Pare ca regreta sincer. Plec.

In teste

Pe langa acvariul fost carantina, pregatesc niste bidoane. La casa. Incalec bicicleta si ma duc sa pregatesc un fish room. Pun apa la declorinat, sa fie pentru vreo zece masculi. Zece baieti incap si intr-o baie, nu e nevoie sa fac zapuseala in camera pentru ei. Aleg baia cea mai mica, dar cea mai calduroasa. Cu termostatul centralei fac atmosfera tropicala.

Inspectez rezultatul. Cam deprimant. Hmm.

7 saptamani si 3 zile

Dupa curatenie.

O disputa. Arata ca niste mici plakat. N-am vazut nici un plakat pe viu.

Deci puteti sta si linistiti.

Sau nu.

Totusi.

Tu ce te uiti?

Primul

Separ primul mascul, mai jumulit, de la vreo incaierare. 30 de litri, plante, incalzitor, filtru, lumina. Toate conditiile. A ajuns inapoi in acvariul in care s-a nascut. :) Imediat dupa ce-l pun in noua locuinta ii ofer o tratatie. O infuleca. Desi nu-i mai vajaie pe la urechi fratii si surorile, asa cum era obisnuit, se simte bine. Din pacate nu am cum sa ofer aceleasi conditii pentru ceilalti masculi. Mai am acvariul carantina de 7 litri si incalzitor de 7W pentru el. In rest, bidoane. Hmm.

7 saptamani si 2 zile

Ici, colo, ceva batai.

Unde e scandal e si Alfa. Aici pune la punct o obraznicatura.

In afara de play fights, au loc si schimburi de muscaturi. De obicei acestea se receptioneaza in aglomeratie si aproape intotdeauna muscaturile vin de sus in jos. Zona vizata e spinarea sau capul. Drept urmare, unii masculi au julituri pe "ceafa".

Alfa n-are, probabil datorita faptului ca se pozitioneaza deasupra tuturor. De acolo imparte cu darnicie capace fara grija atacurilor venite de sus. 

Aici e in centru, el este cel mai negricios.

La mancare, pe langa muscaturi e si cu imbranceala. Atunci e fiecare peste pe barba lui.

Cu ochii pe sus.

Ca rechinii.

Lyona

Lyona, singurul adult care a supravietuit, a renuntat iar la hranire. Artemia vie nu o mai tenteaza. Abdomenul ei a devenit asimetric. E umflat pe o latura. Mai trece o zi si o gasesc cu burta perforata. Moare. E clar ca a fost hexamita. Niciodata din nou tubifex. RIP.

7 saptamani si 1 zi

Agresiunea incepe sa lase semne.

Alfa e respectat si, in consecinta, neatins. Se uita in obiectivul camerei foto cu ochisori rai si porcini. :)

Mancare

Ritmul de dezvoltare al puilor se oglindeste in cresterea cantitatii de mancare pe care o baga in ei. Pe langa artemia proaspat eclozata, am introdus hrana congelata. La inceput mancau ciclopi, cea mai marunta hrana pe care am gasit-o. Consumau jumatate de cubulet la o masa. Ulterior au primit dafnia si, dupa ce le-au mai crescut boturile, au primit si artemia adulta. De la jumatate de cubulet au ajuns la patru cubulete la masa. Primesc trei mese pe zi. E timpul sa fac o reaprovizionare, asadar opresc la Obor in drumul de intoarcere de la serviciu. Vanzatorul stia ca ma distrez cu niste pui de betta. Le stia si varsta. Mama o cumparasem de la el. Dupa ce imi pun mancarea congelata in desaga, pentru un motiv care imi scapa, vanzatorul imi arata o poza pe telefonul mobil, cu un soi neidentificabil de peste care ii ca intra pe stoc in curand. Daca tot suntem cu telefoanele scoase, ii arat si eu cateva poze mai recente cu puii mei. Omul pare sincer surprins. Zice ca sunt maricei pentru varsta lor de 7 saptamani. -Cand vine momentul, stii unde ma gasesti. -Sigur. Ii salvez numarul in memoria telefonului mobil.

Schimbare de decor

Mai pe seara bag o curatenie generala. Scot niste plante mai obosite, adaug o planta noua. In ciuda parcului crescut de filtre si termometre, acvariul arata aerisit.

O mica sfada.

Pomaceea

Cumpar un pomaceea ca sa ma aflu in treaba. Il pun in acvariul puilor. Melcul este mult prea mare ca sa fie vizat de cei patru asasini. Oricum, acestia sunt de stresati periodic de cate un pui mai curios, care insista sa-i verifice cu botul daca nu s-au transformat intre timp in viermisori. Pace. Melcii se ignora, fiecare isi vede de drumul lui. Trec cateva ore pana sa aud un zgomot in acvariu. Pomaceea a cazut de pe unde se catarase. E pe fundul bazinului. E calarit de un asasin. Ii despart si pomaceea trece in acvariul lui.

7 saptamani

E clar, nu mi-as dori sa fiu artemia. :)

Din ce in ce mai multi masculi.

Ionut, din nou

De cand l-am cunoscut, Ionut m-a sunat o data la doua, trei zile. Au crescut puii? Poti sa trimti poze cu puii? Cand imi dai puii? Dau peste el in petshop. Puii!!! Ii arat poze pe telefon. E surprins ca vede culoare. Il intreb daca are unde sa gazduiasca betta. Zice ca are un acvariu special, compartimentat in patru. Minunat, eu am am cateva zeci de masculi. Apare o fetita. E sor'sa. Ma prezinta drept cel care o sa ii dau lui betta. O angajata il abordeaza, il cunoaste. Profit de moment sa il salut din scurt si sa imi vad de treaba.

6 saptamani si 4 zile

Cu ventrala lui bearca, Alfa asteapta rabdator o tratatie in zona de hranire. :)

Pe drumul cel bun

Doua vesti. Si buna si proasta. Cea buna e ca Lyona a reluat hranirea. Ce proasta e ca mananca doar hrana puiilor, artemia. Am artemia gramada. Se pare ca medicamentul albastru functioneaza.

Sa fie hrana

De cate ori trec prin magazin ma uit in raftul cu artemia. Nu mai am nevoie, dar mi-am format reflexul de a sta cu ochii pe marfa rara. Am o surpriza. Raftul e plin pana la capat. Gramezi de cutiute cilindrice ma asteapta. Imi fac un calcul. Pana acum am consumat doua cutii de artemia si lucrez la a treia. Mai am doua neincepute, cele cumparate de la capatul planetei, din Militari. Puii sunt maricei, deja mananca mai cu spor hrana coneglata, artemia e baza doar dimineata, cand sunt pe graba. Las ratiunea la o parte, am frustrari nevindecate. Cumpar zece cutii. 19.90 lei bucata.

Tatal

Masculul rosu se prapadeste, geam in geam cu puii lui, ceea ce nu se poate spune despre multi petshop betta. Il gasesc nemiscat pe acelasi incalzitor pe care a murit masculul albastru. Tratamentul cu sare nu functioneaza. Mai am un singur adult, prima femela, Lyona. In disperare de cauza, caut medicamentul albastru cu care a venit in casa in bolul de sticla primul meu betta.

Alfa

Prima poza in care il identific pe Alfa, la varsta de 6 saptamani si 1 zi. E cel mai mare si are cel mai proeminent abdomen. E primul la hrana si primul care se baloneaza. Si-a stabilit cartierul general in centrul acvariului, in fata, sus, adica in locul pe unde vine hrana. E usor de identificat, avand o particularitate: are o singura ventrala. Dar atitudinea il face mai usor de reperat: nici un peste nu ii sta in cale.

6 saptamani

Sedinta foto aniversara. Cu o zi in urma fundul bazinului era oglinda, acum e plin de rahati. Puii mananca. :) Pozez un mascul. Eu cu ochii pe el, el cu un aer preocupat, cu ochii rostogoliti in cap, la vanatoare de artemia.

Artemia din bazin e pe terminate. Mai sunt cateva printre radacini. Puii se baga ca niste serpi dupa ele. Niste serpi burtosi. Ii urmaresc sa ma asigur ca ies de acolo.

5 saptamani si 6 zile

Cersind mancare. O legiune de betta.

Curatenie generala. Inca un filtru. Un bolborositor. Am scos din plante. Mai putine Cabomba. Puiul minuscul, care avea cartier general la baza lor, e nevoit sa se mute.

Alin

Masculul rosu, tatal puilor, se face praf. Zace cu inotatoarele stranse. Din pestele care era in tot acvariul in acelasi timp, n-a mai ramas nimic. Ieri trebuia hranit cu grija, deoarece era nerabdator si sarea din apa la bobite. Azi nu mananca. Il mut langa pui si incerc si cu el tratamentul cu sare.

5 saptamani si 3 zile

Acvariul incepe sa se aglomereze. Mai bag un filtru. Desi am si pui mici, dintre care unul minuscul, nu mai e necesar dresul.

Puii se infrupta. Alaturi de ei, mutata in carantina, Lyona nu se hraneste. Dupa ce lichideaza artemia, puii incerca sa ajunga si la portia fetei. Sunt convins ca e inutil, dar incerc si babeste, cu sare in apa.

In acvariul adultilor

Adultii stau compartimentati in acelasi acvariu. Femelele se vad intre ele. Masculul e separat cu geam mat, sa nu se agite cu cuiburi. Lili, femela care era sa aiba un pui, pe Laurentiu, refuza din senin hrana. Am mai vazut asa ceva. Sunt resemnat. Trec doua zile. Inainte sa moara scapa icre. De alaturi, Lyona incearca sa treaca prin separatorul de sticla sa ajunga la ele. Avea sa fie ultima zi in care cere mancare.

5 saptamani si 1 zi

Deja artemia pare o gluma. O gluma marunta. Totusi puii se umfla cu placere.

5 saptamani

Sedinta foto la implinirea varstei de 5 saptamani.

De ansamblu. Filtre, ciorapi, termometre, sfori. Pui.

Un suspect se rumeneste. Probabil mascul.

Zilina & Lola

Fara nici un semn exterior de boala, femela cambodiana moare prima. In celalat compartiment al acvariului isi asteapta randul Lola. Au trecut doua saptamani de cand nu mananca. Va muri geam in geam cu puii ei.

4 saptamani si 5 zile

Se trece la ora de vara. Ma trezesc dimineata, e luni. Ma grabesc sa recoltez si sa strecor artemia, contracronometru, ca de obicei. Pe langa hranit pui mai am de dus si fata la scoala si pe urma trebuie sa fug la scarbici. Venise randul plicului de la Sera. In recipientul de recoltare nu misca nimic. Nu-i bai, am hrana congelata. O mica diferenta de abordare. Artemia o clatesc in acvariu si plec. Cu hrana congelata e mai laborios, trebuie sa le dau cate putin, cu seringa. Puii nu mananca de pe fundul bazinului ceva ce nu se misca. Se servesc doar cu ce este in picaj. Restul e ignorat si ajunge la melci. Ultimul lucru pe care mi-l doresc cand ma grabesc e sa le dau cu picatura la bot. Asta e, hai pe ei. Ajung cu hrana la acvariu. Remarc o diferenta. Deoarece s-a schimbat ora, afara e inca intuneric si puii dorm. Le aprind neoanele in cap. Stau dupa ei. Hai ca incep sa se miste... dar inca par decolorati de la somn. Bag seringa in apa, incep sa se adune la ea. Lansez o picatura de mancare. Ma uit cu gura cascata cum o ignora desi unora le cade la propriu in cap. N-am timp sa ii astept sa se intinda somnorosii. Insist. Mancarea o ignora in continuare, dar au inceput sa-si dea suturi in cur. A dracu e pielea pe ei. Isi fac invorarea de dimineata ciupindu-se intre ei. Betta is as betta does. Ma resemnez. O rog pe sotie sa o duca pe fii-mea la scoala si astept cu rabdare sa se activeze si celalat instinct in pestisori. Agresivitatea primeaza, mancatul asteapta la rand. In fine, 100% functionali. Mananca. Constat un alt aspect caruia nu i-am dat importanta pana acum. Capetele li se misca cumva in corp in timp ce MESTECA indelung.  Fix asta mai lipsea. Au 4 saptamani si 5 zile si stau dupa curul lor.

Artemia. Din nou

Doua cutii de oua de artemia s-au terminat. Am deschis-o pe a treia si ultima. Era singura din magazin. Da, e ca un facut, mereu curat rafturile cand cumpar ceva pentru pui, fie mancare, fie medicament. Dajana Artemia Profi 100 ml. De data asta doar oua sunt in cutie, nu si sare. Am gasit fara probleme sare de mare neiodata intr-un Plafar. Nu intotdeauna trebuie sa fie cu batai de cap. Procentul de eclozare e senzational, cel putin comparativ cu ce foloseam inainte. Sau poate aveau cutiile alea mai multa sare decat ou. Dar puii mananca tot mai mult si trebuie sa reaprovizionez. Testez un plic Sera. De 4 lei speranta. Exact ca acum o luna, nu iese nimic. Nu era de la mine, era de la ouale lor. E timpul sa pun mana pe telefon. De data asta e cu bataie de cap. Sun tot lantul Animax. N-avem. Doar plicuri. Ne pare rau. Ma aventurez cu cautarile tot mai departe pana ajung la ultima varianta, cea mai neconvenabila. E in Militari, la capatul pamantului si la capat de metrou. Bine ca e metrou. Au doua. Dajana. Excelent. Le rezerv telefonic. Inca un raft pe care o sa il golesc. Ma pregatesc de calatorie la dracu cu craci. Vad lumea. :) Astia au si femele betta. Deci raritati. Ma abtin sa cumpar una. Ale mele sunt bolnave, nu e cazul sa ma complic. Dar daca tot am ajuns pana acolo, pe langa pretioasa artemia, cumpar si doi melci.

Out of the woods

Trece o zi, rastimp in care pescuiesc un singur pui mort. Imbunatatirea e evidenta. Medicamentul functioneaza. Ce scrie pe eticheta, asta face. Respect. Gata cu muritul. Fac o poza de ansamblu a acvariului.

Filtrele blindate cu dresuri nu dau bine in poza. Nu-i nimic. M-am intors la intrebarea initiala. Cati sunt? :)

Fungus

Fungus trebuie sa fie. Caut online medicamente potrivite. Imi pregatesc variante. Pe primul loc in lista preferintelor este Fungol 100 ml de la JBL. Pe net apare "in stoc". Nu se mai face odata dimineata, sa se deschida magazinele, sa vad daca e disponibil si la raft. N-am timp de comenzi online. Nici spatiu pentru multe incercari. Primul magazin. Nu este. Observ ca ar fi altceva, mai pe la fundul listei. Daca nu gasesc ceea vreau o sa revin. Al doilea magazin. Nimic. Le-am epuizat pe cele de langa mine. Ar mai fi unul destul de aproape. Sun la el. Cica mai au o singura cutie. Care expira in cateva zile. Dar nu-i problema, imi fac reducere, aud in telefon. Cel mai repede ajung acolo daca ma intorc acasa si iau bicicleta. Pedalez. Achit, pedalez inapoi. Pe prospect scrie ca rezolva mortalitatea in 2 zile. Vreau sa sper. Cu putin timp in urma am incercat tratament la adulti cu un medicament care oferea asigurari indraznete, cu zero succes. N-am chef sa vina si puii la rand. Pe prospect mai scrie ca e recomandabil sa intrerup hranirea pe timpul tratamentului. Sa ii tin nemancati doua zile nu e o optiune. Agit medicamentul. Episodul cu Nobil Fluid m-a invatat sa fiu atent cu lichidele in acvariu. In caz de supradoza accidentala, nu am unde sa-i scot ca sa ii salvez. Apa se coloreaza incet in albastru. Imediat, ii hranesc. Au 4 saptamani trecute fix.

Trezirea!

In loc sa ma bucur de acvariul cu pui, mi-am format reflexul sa-i caut cu privirea pe cei morti. M-am saturat. Decid ca ceea ce se intampla nu este normal deloc. Astia nu se opresc din murit, e timpul sa ma dezmeticesc. Din nou. Urmaresc un muribund cu atentie. Hopa, respira la suprafata! Deci nu asta e, organul labirint pare a functiona corect. Il separ ca sa pot sa-l studiez mai atent. E scofalcit, dar ca lungime este printre cei mai marisori. Nu arata a "rebut" al naturii deloc. Imi incordez privirea. Pe una din micile branhii o excrescenta minuscula. E alba, arata ca vata. Asta trebuie sa fie. Habar n-am insa ce e. Mai uit in bazinul mare al puilor sa compar simptomele cu cele ale altui suferind. Nu e nevoie, deoarece constat ingozit ca pui aparent sanatosi si burtosi prezinta aceleasi semne, cu mici variatii. Pe aproape invizibilele aripioare pectorale, dar uneori si pe cozi, acelasi... organism (??) pufos. Magazinele sunt inchise acum. Ma asteapta o noapte lunga de studiu pe internet.

M-am bucurat prea devreme

Am inceput sa gasesc pui morti. Cam zece, poate sapte, uneori cinci pe zi. Banuiesc ca sunt cei care nu si-au dezvoltat labirintul. Natura triaza exemplarele nereusite, imi zic. Am inceput sa-i observ pe cei care agonizeaza. Cel mai usor e dupa hranire. Puii care nu au burta plina vor fi morti in curand. Stau la suprafata, foarte slabiti. Poate din cauza asta par a avea branhiile marite, larg deschise. Respira anevoios. Asta imi intareste convingerea ca sunt cei cu probleme in dezvoltarea organului labirint. Cei fara probleme se imbulzesc la hranire indiferenti la suferintele fratilor lor. Varsta: 3 saptamani si 6 zile...

Respira

Cativa dintre pui au inceput sa "respire" la suprafata. Nu-mi vine sa cred. Eu asteptam evenimentul la varsta de 5-6 saptamani, asa citisem pe net. Caut repere. Gasesc. Util instrument. Constat ca puii mei sunt precoce. Desi au 3 saptamani si restul zile, arata mai degraba a betta de 5 saptamani. Acum se explica. Puii se cam grabesc spre finalul inevitabil: 50 75 de masculi. Ca sa ma laud putin, se potriveste manusa expresia "victima a propriului succes".

3 saptamani si 4 zile

Mai trece o zi. Cum nu mai poate fi vorba de hranire cu tubifex, variez meniul cu cea mai marunta hrana pe care o gasesc, ciclopi congelati cumparati din Obor. Au inceput sa se adune la mancare. Deja arata a betta. Cresc.

Putina culoare

Inotatoare rosii, ca tati, corp albastru, ca mami. Niste stelisti. :)

Puyol

Mititeii cresc ca buruiana. 3 saptamani si 3 zile. Cei maricei au deja o dunga orizontala. Sunt niste mini femele. Pe unul vad si o impresie de culoare. Il pozez. Nonsalant, el se caca in timpul sedintei foto.

E pupabil pe botul lui tuguiat. Vad atitudine de betta. Are si ventrale. Se caca imperturbabil.

Curiosity killed the cat

Testez un minifiltru. Debit maxim 260 litri pe ora, perfect reglabil. Il pun la pui. Sunt voinici, evadeaza cu usurinta cand simt curentul. E ok. La hranire, opresc filtrul. Artemia se mananca, nu se filtreaza. Nu ma stresez, uneori tin jucaria in functiune, alteori nu. Minifiltrul e off. Un pui ciuguleste ceva si dispare nonsalant printre fantele filtrului in maruntaiele lui. Fail. La asta nu m-am gandit. Dezasamblez. Cinci sunt albi si incremeniti, cinci sunt vii. Prostovanii nici macar nu par speriati. Triez. Viii cu viii, mortii cu mortii. Zicala "curiozitatea a omorat pisica" se pare ca se aplica si la pesti. E timpul sa o intreb pe sotie daca are de donat un dres.

Hexamita

Femela cambodiana, cea alba, nume de cod Zilina, refuza la randul ei hrana. E timpul sa ma dezmeticesc. Observ o ulceratie pe capul Lolei. E aparuta recent. Dupa ore in sir de studiu pe internet, cel mai probabil scenariu este hexamita, cunoscuta si sub denumirea sugestiva "hole in the head". M-a mancat in cur sa ii hranesc cu tubifex, acum ma scarpin. Parca am spus deja, in acvaristica, greselile se platesc. Prima incercare e in acvariul comun. Probabil sunt infectati toti. Metronidazol Arena 250 mg. Portionez. Trec 24 de ore. Nici o imbunatatire, cele doua femele nu se hranesc. Le pun in acvariul de 7 litri, cu separator intre ele. Am separatoare si pentru ceilalti 3 adulti ramasi in acvariul de 30 de litri. Eram pregatit sa gestionez orice conflict. Nu mai vreau concurenta la hranire. Ii separ si pe acestia. Colac peste pupaza, izbucneste si un episod de "puncte albe". Un necaz nu vine niciodata singur. 30 de grade. Iar studiu pe internet. Plec la magazin. Cel mai bun pariu pare Easy-Life Anti-Spot. Scrie pe cutie "Ichthyo & Hexamita" iar pe prospect zice ca este "particularly effective against white spot (Ichthyophthirius multifillis) and hole in the head (Hexamita). Vedem. Dozez.

Legiunea

Cand ne hranim, nu glumim.

Observ cu mirare primele conflicte. Au "decat" 3 saptamani. Vedere de ansamblu cu legiunea. Acvariul nu e chiar gol.

3 saptamani

Varsta: 3 saptamani + 0 zile. Puii s-au risipit in noua casa. Acum pot fi pozati la bucata. Veatza e bun.

Adultii

Adultii s-au acomodat in noua casa de 30 de litri. Business, as usual. Ierarhia e restabilita fara lupta. Masculul, top dog. Doar la hranire nu mai exista reguli, atunci e fiecare betta pentru el. Femela sau mascul, toti isi folosesc boturile ascutite. Pentru mancare sau pentru concurenta, fara discriminare. E vanzoleala ca la rechini. Nota discordanta face in continuare Lola, mama puilor. Refuza mancarea. Hranirea cu tubifex am stopat-o de cand am observat excremente filamentoase, albicioase. Totusi nu am dat mare importanta atunci.

157

Am timp. E timpul. Scot plantele din acvariul puilor si evaluez. Desi am schimbat apa zilnic, mizerie e cat cuprinde. Si pui, puhoi. In acvariul gol pusca nu mai au unde sa se ascunda. Ma bucur si ma ingrozesc in acelasi timp. Ma pregatisem sufleteste pentru pesti o suta, din care cincizeci de masculi. Se pare ca m-am pricopsit cu mai multi. Ma intorc la adulti. Trebuie sa fac rocada astfel incat sa nu se intersecteze cu puii, ar fi putin neplacut. Pentru pui, nu si pentru adulti. Pun 5 pesti scandalagii intr-un acvariu de 7 litri, arunc si o mana consistenta de plante, sperand sa stea linistiti. Ii urmaresc putin. Pace. Daca izbucneste iures, planuiesc sa-i bag la intuneric, intr-o debara, la somn. Urmeaza partea distractiva. Ma intorc, ranjind, cu ciorpacul in mana, la pui. :) Imi amintesc ca mai trebuie ceva. O foaie si un pix. Pe ei, pe mama lor! Notez fiecare captura. 10, 7, 5 etc. Ultimii sunt prinsi la bucata iar acvariul in care a avut loc vanatoarea e verificat si rasverificat sa fie gol. Doar mizerie in suspensie, arata ca dupa dezastru si e pustiu. Insa recipientul de transport e plin ochi.

De ochi.

Si de burti.

Curat fosta maternitate si schimb toata apa sa o pregatesc pentru adulti. Intre timp, puii plutesc in recipientul de plastic, examinandu-si noua imparatie. 

Au 2 saptamani si 5 zile si sunt in grow out. Incepe o noua etapa in viata lor. Acum acvariul cel mare pare gol. Imi amintesc ca trebuie sa stabilesc cat de gol este de fapt. Foaia unde am notat seriile de pui ma asteapta, uda fleasca, ca dupa razboi. Adun pe telefon. 157 de luptatori. :)